Laptop versus PC

După ce am scris despre diferenţele dintre tablet PC, netbook şi laptop iată că a sosit şi ziua în care vreau să subliniez deosebirile dintre laptop (sau notebook) şi calculatorul personal (“PC-ul” sau “desktopul” după cum îi mai spune).

Componentele de bază ale notebookurilor sunt similare cu cele folosite în PC-uri cu excepţia faptului că sunt miniaturizate şi concepute pentru un consum minim de energie, motiv pentru care au de obicei performanţe inferioare comparativ cu rudele lor mai mari, calculatoarele personale.

Următoarea listă prezintă pe scurt diferenţele şi caracteristicile distincte dintre componentele calculatoarelor personale şi laptopuri.

• Placa de bază (motherboard) – în cazul laptopurilor, aceasta este construită diferenţiat pentru fiecare model în parte, forma acesteia nefiind standardizată cum se întâmplă în cazul PC-urilor. Spre deosebire de plăcile de bază ale calculatoarelor personale care au de obicei între 3 şi 7 sloturi de expansiune, o placă de bază pentru un laptop sau netbook poate să nu conţină nici un astfel de slot, toate componentele» care-i asigură funcţionalitatea fiind integrate direct pe aceasta (astfel singura modalitate de expansiune este posibilă prin intermediul portului USB);
• Procesorul central (CPU) – laptopurile au de regulă procesoare centrale înzestrate cu facilităţi avansate de economisire a energiei acestea fiind optimizate pentru reducerea la maxim a disipării de căldură, preţul plătit fiind o performanţă mai scăzută. Există o mare varietate de procesoare pentru notebookuri disponibile atât de la Intel (Pentium M, Celeron M, Intel Core şi Core 2 Duo), cât şi de la AMD (Athlon, Turion 64 şi Sempron), VIA Technologies, Transmeta şi alţii. Arhitecturile mobile Apple folosesc procesoare centrale produse de Motorola şi IBM, deşi iPad are un CPU produs de chiar de către firma din Cupertino, respectiv Apple A4» . Deşi în cazul unor modele de laptopuri este posibilă înlocuirea procesorului central, este posibil ca placa de bază să nu ofere suport pentru alt model decât cel montat din fabrică; multe modele au procesorul cositorit direct pe placa de bază, nefiind posibilă înlocuirea acestuia;

• memoria RAM - are de obicei jumătatea din mărimea unui modul de memorie găsit în calculatoarele personale. Memoria RAM pentru laptop este de obicei accesibilă din partea inferioară a acestuia dar aceasta poate fi situată şi în locuri mai greu accesibile utilizatorului obişnuit (cum ar fi între tastatură şi placa de bază). Deşi laptopurile curente din categoria medie au 3-4 GB RAM, modelele de top sunt echipate cu până la 8 GB RAM. Pe de altă parte, netbookurile vin echipate de regulă cu 1 GB RAM pentru a menţine un preţ total cât mai mic. Deşi memoria RAM din notebookuri este similară cu cea întâlnită în calculatoarele personale din punct de vedere al ordinului de mărime, există o diferenţă esenţială între acestea din punct de vedere al preţului (cea pentru PC-uri este sensibil mai ieftină);
• Sursa de energie – Laptopurile sunt alimentate de către o baterie internă reîncărcabilă prin intermediul unui încărcător care poate asigura simultan şi funcţionarea laptopului (când bateria este încărcată, laptopul continuă să funcţioneze alimentat direct de la reţeaua de energie electrică). Încărcătorul adaugă de obicei vreo 400 de grame la greutatea totală care trebuie transportată în cazul unui notebook. În cazul calculatoarelor personale chestiunea este mult mai simplă: acestea funcţionează atâta timp cât se află conectate la reţeaua de energie electrică. UPS-urile» sunt folosite de regulă pentru a furniza energie electrică pentru o perioadă relativ scurtă de timp de până la 10 minute necesară pentru salvarea documentelor deschise şi închiderea aplicaţiilor şi a sistemului de operare prin procedura obişnuită. Preţul UPS-urilor capabile să menţină în funcţiune un calculator pentru o perioadă mai mare de 10 minute creşte în progresie geometrică. De asemenea multe căderi de tensiune electrică sunt de scurtă durată, lucru care face cu atât mai utilă folosirea unui UPS.

• Bateria – generaţia curentă de baterii utilizează tehnologia litiu-ion în timp ce unele modele de laptopuri mai subţiri (şi mai scumpe) sunt echipate cu baterii litiu-polimer. Aceste baterii nu suferă de efectul de memorie» care era o pacoste în cazul bateriilor bazate pe tehnologia nichel-metal hibrid. Durata medie de funcţionare a unui laptop echipat cu o baterie standard este de 2-5 ore în condiţii de utilizare relativ modeste putând ajunge chiar doar la o singură oră de funcţionare în cazul unei utilizări intensive (vizionare de filme, navigare pe internet prin wireless sau rularea oricăror aplicaţii mari consumatoare de resurse). Performanţa unei baterii se degradează în timp, ducând la necesitarea înlocuirii acesteia după aproximativ 1 – 3 ani, intervalul variind în funcţie de ciclurile de încărcare/descărcare. De asemenea în laptopuri mai există o baterie mai mică (care nu poate fi încărcată) care furnizează energia necesară funcţionării ceasului intern al laptopului precum şi stocarea configuraţiei BIOS în memoria CMOS când acesta nu se află în stare de funcţionare. Noile progrese realizate în domeniile construirii notebookurilor şi a bateriilor au făcut posibilă apariţia unor modele capabile să funcţioneze continuu până la 24 de ore în condiţii de utilizare medie (un astfel de model este HP EliteBook 6930p)

• controlerul video este de obicei integrat în circuitele plăcii de bază, lucru care tinde să limiteze performanţele notebookurilor în materie de jocuri video sau multimedia. Laptopurile din gama superioară sunt echipate cu procesoare grafice dedicate care oferă performanţe comparabile cu cele care se găsesc în suratele lor mai mari, PC-urile.
• Ecranul – diagonala acestuia variază între 12 inchi (30 centimetri) şi 19 inchi (48,6 centimetri) care echipează laptopurile “cărabile”, rezoluţiile comune fiind de 1280×800 (16:10), 1366×768 (16:9), 1440×768 ori mai mari. Netbookurile au ecrane cu mărimi cuprinse între 9 şi 12 inchi.
• mediul de stocare a datelor – HDD-urile au dimensiuni fizice mai mici (2,5 sau 1,8 inchi decât cele folosite în PC-uri (3,5 inchi), deşi laptopurile scumpe de generaţie mai nouă sunt echipate cu memorii flash (SSD-uri) care deşi sunt mai costisitoare au o greutate şi un consum de energie reduse precum şi performanţe superioare. În prezent capacităţi cuprinse între 250-500 GB sunt comune în materie de HDD-uri pentru laptopuri şi 64-256 GB pentru SSD.
• un CD/DVD cititor/inscriptor se află în echiparea standard a oricărui laptop, unităţile optice Blu-Ray devenind din ce în ce mai prezente. Multe netbookuri nu sunt prevăzute cu unităţi optice din motive de scădere a greutăţii şi asigurare a unor dimensiuni reduse.
• porturile de conectare – cele mai uzuale sunt cele de tipul USB, firewire, unul pentru un monitor extern (VGA sau DVI), cele audio (in/out), precum şi cele pentru conectarea la o reţea ethernet. Modelele mai vechi dispun şi de un port PS/2 pentru conectarea unei tastaturi sau a unui mouse extern, un port serial sau paralel şi un conector S-Video ori composite video. Notebookurile din gama superioară sunt echipate cu modernul port HDMI.

Staţiile de andocare (docking stations) sunt un accesoriu relativ mătăhălos pentru lumea notebookurilor care conţine multiple porturi de conectare, sloturi de expansiune şi lăcaşe pentru discuri fixe sau detaşabile. Un laptop se conectează/deconectează uşor de la staţia de andocare prin intermediul unui singur port conector care diferă de la producător la producător. Un port replicator este în principiu o staţie de andocare simplificată, în sensul că furnizează pentru laptop doar conexiunile către porturile de input/output (tastatură, mouse, audio, video)

Atât staţiile de andocare cât şi replicatoarele de porturi au fost create în scopul folosirii laptopurilor la un loc de muncă permanent şi pentru a le extinde acestora capabilităţile. Staţiile de andocare au devenit accesorii populare pentru notebookuri la începutul anilor ’90 când au început să fie folosite în mediul corporatist, dar pe măsură ce spaţiul de stocare şi sloturile de expansiune oferite de laptopuri din fabricaţie au crescut, staţiile de andocare au mai pierdut din popularitate.

Avantaje:

Laptopurile sunt portabile prin definiţie motiv pentru care pot fi folosite în diverse locaţii.

Portabilitatea este de obicei prima caracteristică menţionată în orice comparaţie dintre laptopuri şi PC-uri. Portabilitatea însemnă că un notebook poate fi folosit în multe locuri – nu doar la birou sau acasă, ci chiar în timpul navetei, a zborurilor, în cafenele, pe terase, în biblioteci, la sediul clientului sau într-o sală de şedinţe… Această caractestică oferă următoarele avantaje majore:

• Mai multă muncă este realizată – prin folosirea unui laptop în locuri şi în perioada care nu permite utilizarea unui PC se câştigă timp preţios care ar fi altfel irosit. (de exemplu un angajat îşi poate verifica emailurile în timpul unei ore de navetă, ori un student îşi poate face tema în timpul unei pauze mai lungi dintre cursuri);
• Disponibilitate – când transporţi un laptop înseamnă că ai acces instantaneu la diverse informaţii personale sau care ţin de locul de muncă, lucru care permite o colaborare mai bună între colegii de serviciu sau studenţi. Un laptop poate fi deschis în câteva secunde pentru a prezenta o problemă sau o soluţie oricând şi oriunde;
• Informaţii actualizate – dacă o persoană foloseşte mai mult decât un PC se naşte o problemă de sincronizare deoarece modificările făcute fişierelor de pe un calculator nu se propagă automat şi la celelalte. Deşi există soluţii pentru această problemă» , este totdeauna mai comodă folosirea unui singur laptop în ambele locaţii, problema fiind astfel evitată complet pentru că toate fişierele există într-un singur loc şi sunt permanent actualizate;
• Conectivitatea – expansiunea continuă a reţelelor wireless, precum şi creşterea vitezei de conectare oferită de operatorii de telefonie mobilă înseamnă că un laptop poate avea relativ uşor acces la internet în timp ce posesorul acestuia se află pe drum;
• Mărimea – Laptopurile sunt mai mici decât PC-urile standard, lucru la mare căutare în cazul apartamentelor mici (cum sunt majoritatea la noi, din păcate) sau a camerelor din căminele studenţeşti. Când nu este folosit, un laptop poate fi pliat şi depozitat într-un loc convenabil pe când un PC ocupă cel puţin un birou;
• Accesul facil la diverse componente (memoria RAM, HDD-ul…) prin simpla deschidere a unui capac. În cazul calculatoarelor personale utilizatorul trebuie de regulă să aibă acces la partea din spate a carcasei acestuia zonă în care spaţiul este destul de limitat;
• Consum redus de energie – Laptopurile sunt de câteva ori mai economice decât PC-urile. În timp ce un laptop mediu consumă între 20-90 Watti, consumul unui PC se află undeva între 100-800 Watii (sursele de alimentare de 1000 Watti fiind deja de câţiva ani pe piaţă). Acest avantaj este multiplicat în cazul mediului de afaceri (unde vorbim de câteva sute de sisteme informatice) dar şi pentru cei care obişnuiesc să stingă calculatorul doar când pleacă în concediu;
• Silenţioase – Laptopurile sunt mult mai puţin gălăgioase atât din cauza componentelor (care sunt mai mici şi mai lente) disipând în acelaşi timp mai puţină căldură (deci sistemul de ventilare este mai puţin utilizat);
• Tot-în-unul (All-in-One) –  fiind proiectate să fie portabile laptopurile au toate componentele integrate într-un singur şasiu. Desktopurile (cu excepţia celor de tipul all-in-one) sunt alcătuite din carcasa calculatorului, ecran, tastatură, mouse şi periferice opţionale (boxe, webcam), stare de fapt care presupune existenţa unui număr considerabil de cabluri plus un consum crescut de energie electrică;
• Extrase – în comparaţie cu PC-urile din gama inferioară, chiar şi laptopurile ieftine sunt echipate cu antena wireless sau un cititor de carduri..

Dezavantaje:

Comparativ cu desktopurile, laptopurile înregistrează dezavantaje la următoarele capitole:

• Performanţă: la nivele similare de performanţă laptopurile sunt sensibil mai scumpe decât PC-urile, în timp ce performanţa maximă este oferită mai întâi de calculatoarele personale iar abia după o perioadă (în care tehnologia se maturizează) acest nivel de performanţă este implementat şi pe laptopuri. Totuşi, pentru navigarea pe internet şi aplicaţiile tipice de office (situaţii în care PC-urile îşi irosesc majoritatea resurselor aşteptând următoarea comandă dată de utilizator), chiar şi netbookurile sunt suficient de puternice. Deşi laptopurile premium sunt suficient de performante încât să reuşească redarea filmelor în rezoluţie HD, editarea sau encodarea video ori un joc 3D, acestea sunt în general dezavantajate pentru lucrul cu baze de date, calcule matematice complexe, aplicaţii din domeniul ingineriei,  cel financiar ori cel al programărilor software; pentru un plus de performanţă unii producători au început să monteze CPU-uri folosite în construcţia PC-urilor pe laptopuri cu dezavantajele care derivă din aceasta: consum ridicat de energie, disipare masivă de căldură etc…
• Upgrade» – este foarte limitat în cazul laptopurilor comparativ cu PC-urile care sunt relativ uşor de upgradat datorită atât construcţie modulare cât şi a standardizării generalizate a componentelor; unele operaţiuni de upgradare pot fi efectuate prin conectarea unor dispozitive periferice folosindu-se porturile USB sau PC Card (fostul PCMCIA);
• Ergonomie şi sănătate: folosirea îndelungată a laptopului poate provoca dureri ale articulaţiilor, datorită tastelor mici şi înghesuite precum şi a trackpadului, motiv pentru care tastaturile externe sunt recomandate (pentru situaţiile care presupun folosirea extensivă a tastaturii). De asemenea utilizatorii tind să se aplece/cocoşeze mai des pentru a vedea mai bine informaţiile afişate pe ecranele notebookurilor. Un studiu făcut de Universitatea Statului New York pe un număr de 24 bărbaţi cu vârste între 21 şi 35 ani a concluzionat că folosirea unui laptop în poală creşte temperatura scrotului cu aproximativ 2,8 grade Celsius, lucru care ar putea influenţa negativ fertilitatea masculilor. Soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme ar fi aşezarea laptopului pe un birou sau folosirea unui dispozitiv suplimentar de răcire alimentat de regulă din portul USB. Căldura degajată de laptop poate cauza apariţia unor zone de piele decolorată pe coapse.
• Durabilitatea- Datorită portabilităţii laptopurile sunt mai expuse la uzură sau defecţiuni fizice decât PC-urile. Componente ca balamalele sau sistemul de blocare a ecranului, mufa de alimentare cu energie sau cablurile de curent se deteriozează treptat datorită folosirii uzuale. Puţin lichid vărsat peste tastatura unui laptop (un incident relativ minor în cazul unui PC) îi poate cauza acestuia defecţiuni majore care ar necesita reparaţii costisitoare. Rezultatele unui studiu arată că un laptop este de 3 ori mai expus unei defecţiuni în timpul primului an de utilizare decât un calculator personal. Componentele externe sunt relativ scumpe (un adaptor original de alimentare poate costa până la 200 lei), în timp ce unele componente interne pot fi ieftine dar înlocuirea acestora nu este posibilă fără o procedură aproape completă (şi costisitoare) de dezasamblare/asamblare. Deseori alte componente fragile dar ieftine nu pot fi cumpărate separat de alte componente mai scumpe. Costurile de reparare ale unei plăci de bază sau a unui ecran de laptop pot deseori fi mai mari decât valoarea aceluiaşi model second-hand. Durata medie de viaţă estimată a unui laptop este de 18 luni faţă de cea a unui desktop care este de 24 luni (perioadă după care acestea devin învechite tehnologic, se uzează moral etc…). Laptopurile se bazează pe un sistem extrem de  compact de răcire compus dintr-un ventilator (sau mai multe) şi un radiator care, odată cu trecerea anilor, se înfundă cu praf aspirat din aer. Majoritatea notebookurilor nu sunt prevăzute cu filtre detaşabile de praf aşezate în dreptul fantelor de admisie a aerului, astfel acestea ajung să funcţioneze la temperaturi tot mai ridicate în timp ce sistemul de răcire este din ce în ce mai zgomotos. La un moment dat laptopul se va încinge chiar dacă nu va rula nici o aplicaţie, în acest caz fiind necesară o demontare şi îndepărtare a prafului. Bateriile au o durată de viaţă limitată, capacitatea acestora scăzând odată cu trecerea timpului după câţiva ani înlocuirea acestora fiind inevitabilă. Bateria se înlocuieşte relativ uşor şi uneori aceasta poate fi înlocuită cu una nouă doar pentru caracteristicile superioare pe care le oferă.
• Securitatea – fiind bunuri cu valoare mare dimensiuni reduse şi relativ uşor de vândut laptopurile se află printre favoritele hoţilor. Cu toate acestea, costul informaţiilor conţinute de un laptop furat poate depăşi cu multe ordine de mărime valoarea acestuia. Acestea sunt motivele pentru care protecţia fizică a notebookurilor şi securitatea datelor stocate se bucură de o atenţie sporită faţă de calculatoarele personale. Majoritatea laptopurilor sunt prevăzute cu un slot de securitate Kensington care este folosit pentru conectarea fizică prin intermediul unui cablu de un birou sau alt obiect inamovibil. Pe lângă acest slot, sistemele de operare moderne (şi unele aplicaţii software) oferă suport pentru encriptarea informaţiilor salvate pe spaţiile de stocare acestea neputând fi astfel accesate decât cu ajutorul unei chei sau a unei parole. Mijloace moderne de securitate au început să fie implementate şi pe unele modele de notebookuri care sunt echipate cu aplicaţii de scanare şi recunoaştere a irisului ochilor sau scanere de amprente digitale.

Branduri renumite şi producători

Vânzări

Dacă în 1986 computerele portabile cu acumulatori aveau un procent de doar 2% din piaţa mondială, trimestrul 3 al anului 2008 a fost primul din istorie în care numărul laptopurilor vândute a fost mai mare decât al PC-urilor (38.6 milioane laptopuri versus 38.5 desktopuri), trend care are toate şansele să se menţină datorită scăderii preţurilor şi a expansiunii cloud computingului. Începând cu anul 2006 cel mai bine vândut brand din lume este HP care are în prezent 21,2% din piaţa calculatoarelor portabile.

Pe teme similare:

1. Tablet PC vs. netbook vs. notebook/laptop
2. Laptopuri indestructibile sau greu de ucis
3. Samsung: următoarea generație de procesoare ARM va fi impresionantă